Biblioteca de idei. Gestionarea „zilelor memorabile”…

Calendarul activităților culturale oficiale este bogat și diversificat. Avem „zile mondiale” (a Pământului, a Păcii, a Apei, a Cărții și a Dreptului de Autor, a Teatrului, a Proprietății Intelectuale, a Sănătății ș.a.), „zile internaționale” (a Femeii, a Poeziei, a Cărții pentru Copii, a Francofoniei, a Limbii Materne, a Păsărilor, a Dansului, a Familiilor, a Muzeelor,…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Enciclopedia identităţii româneşti

De dr. Teodor ARDELEAN  La Editura Litera a văzut lumina tiparului cartea „Enciclopedia identităţii româneşti – Personalităţi” de Dr. Ecaterina Ţarălungă. Un format de dicţionar cu raţiuni specifice, reunind nume foarte cunoscute în secolul XX cu alte personalităţi anterioare, toate din categoria celor care „au asigurat supravieţuirea naţiei şi au dus mai departe numele de…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. După treizeci de ani…

  Mă simt binecuvântat de la Dumnezeu și de la Neamul Meu pentru multele clipe istorice trăite în cei 70 de ani de viață pe care i-am simțit mereu ca darul cel mai minunat de la Părintele Veșniciilor. Au fost momente rare, înălțătoare de suflete, mistuitoare de inimi, când emoțiile îți cuprind toate mădularele trupului…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Din nou, cu drag, despre Chișinău!

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Chișinău   De dr. Teodor ARDELEAN  În urmă cu un deceniu primeam în dar de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Chișinău, antologia „Chișinăul în literatură”. Idee, concepție și responsabil de ediție: conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, pe atunci director al Bibliotecii fanion a Basarabiei. Alcătuitor și coordonator: Genoveva Scobioală.…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Din neguri de timp, spre neuitare

De dr. Teodor ARDELEAN  O prefață are, de obicei, menirea să așeze lumină pe un chip puțin deslușit. Ca regulă generală, cel care scrie un astfel de „text deschizător” spre lectură trebuie să poarte o anumită pecete. Fie că este cunoscător al domeniului, critic sau istoric literar, când vorbim de beletristică, etnolog, atunci când lucrarea este din…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Din Maramureș, spre inima Basarabiei

De dr. Teodor ARDELEAN  În 12 ianuarie 1991 a plecat spre Chișinău „Troița Prieteniei”, dedicată marelui Eminescu, rod al muncii unui grup de artiști cioplitori în lemn (Radu Florian, Aurica Perța Cuza, Emil Burdețiu, Simion Leșe), coordonați de cunoscutul meșter popular Alexandru Perța Cuza. Inițiativa a aparținut artistului sculptor lăpușean și a fost îmbrățișată de…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (XIII)

De dr. Teodor ARDELEAN    1977. Pentru stagiunea 1977-1978, Iosif Herțea compune muzica originală pentru spectacolul „Un domn pribeag” de Nicolae Iorga, la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani (Regia: Cătălin Naum). 1994. Pentru stagiunea 1994-1995, Iosif Herțea compune „muzica originală și parafrazări după Anton Pann”, pentru spectacolul „Anton Pann” de Lucian Blaga, la Teatrul Național din București…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (XII)

De dr. Teodor ARDELEAN  29 decembrie 2022. „Graiul Maramureșului” informează, prin jurnalista Camelia Tocaci, că „cele 60.000 de bucăți șindrilă oferite de Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului spre a fi învelită biserica de lemn construită în stil maramureșean” în Caracas (Venezuela) au ajuns la destinație. Lăcașul de cult a fost sfințit în 1999 de…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (XI)

De dr. Teodor ARDELEAN  31 august 2000. O consistentă delegație din Maramureș a participat la Ziua Limbii Române de la Chișinău. Au fost dăruite numerele 3-5 ale revistei „Limba română”, cu tematică din Maramureș. Activități complementare: întâlnire cu primarul Chișinăului: Serafim Urechean, depuneri de coroane la Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și la bustul…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (X)

De dr. Teodor ARDELEAN  4 iunie 2009. Grupul Școlar „George Barițiu” Livada (județul Satu Mare). Sărbătorirea celor 60 de ani de „fiin­țare”. Simpozion: „Spiritualitatea cul­turală a lui George Barițiu”. Intervenții despre marele bărbat al Nației Române: prof. Monica Popescu (director), prof. Elisabeta Kirchmajer – Donca, Luminița Dudaș și Laurențiu Dudaș (Arhivele Statului din Satu Mare),…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (VIII)

Septembrie 1894. Încurajat de B. P. Hasdeu, care îi publicase în „Revista Nouă” poemul „De-ale lui Păcală”, Petre Dulfu „a adunat din poveștile hazlii relative la Păcală pe toate acelea cari i s-au părut mai frumoase și mai potrivite cu firea acestui personaj” și a alcătuit o „epopee poporală” românească. Lucrarea întreagă, completată și cu 55 de ilustrațiuni executate de Jiquidi și Hlavsa a apărut în septembrie 1894 sub titlul „Isprăvile lui Păcală”.

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (VI)

De dr. Teodor ARDELEAN  2-3 noiembrie 1989. Vizita academicianului Mircea Malița în Maramureș, la invitația Comitetului de Cultură și Educație Socialistă. Inițiator: prof. Teodor Ardelean, inspector. Primire la Comitetul Județean PCR: Vasile Bărbuleț (prim secretar); Vasile Gaftone (secretar cu propaganda). Masă rotundă la Spitalul Județean cu tema „Inteligența artificială și sistemele expert în medicină”. Intervenția…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (V)

De dr. Teodor ARDELEAN  1950. Gheza Vida își începe cariera didactică la Școala medie de artă plastică din Baia Mare, ca profesor și director, școală pentru înființarea căreia s-a luptat constant și eficient. 1953. Pentru merite deosebite în arta plastică și pentru contribuțiile sale obștești în organizațiile profesionale, Gheza Vida este recompensat cu Premiul de…

Vezi mai multe

Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (IX)

Septembrie 1894. Încurajat de B. P. Hasdeu, care îi publicase în „Revista Nouă” poemul „De-ale lui Păcală”, Petre Dulfu „a adunat din poveștile hazlii relative la Păcală pe toate acelea cari i s-au părut mai frumoase și mai potrivite cu firea acestui personaj” și a alcătuit o „epopee poporală” românească. Lucrarea întreagă, completată și cu 55 de ilustrațiuni executate de Jiquidi și Hlavsa a apărut în septembrie 1894 sub titlul „Isprăvile lui Păcală”.

Vezi mai multe