30 mai 1908. Alexandru Țiplea îi mulțumește în numele colegilor săi lui Ioan Bianu pentru cartea trimisă, din care au putut afla „vestea răscoalelor” (n.n. – cele din 1907). Se referă probabil la cartea lui Radu Rosetti Pentru ce s-au răsculat țăranii, apărută în anul 1908. 7 august 1908. După terminarea Teologiei la Budapesta,…
18 noiembrie 1907. În satul Glod, comuna Strâmtura din Maramureș vede lumina zilei Mihai Pop, cel care a propulsat Maramureșul cu valorile lui pe plan național și internațional. Tatăl său, Ștefan Pop, pe când copilul avea patru ani, a fost mutat în parohia greco-catolică Apșa de Jos. Aici va urma și tânărul Mihai clasele primare…
5 februarie 1907. După primirea celor 25 de exemplare cerute în plus, Alexandru Țiplea îi scrie lui Ioan Bianu în termeni extrem de entuziaști. „A sosit ziua întocmai după cum mi-o închipuiam, colegii m-au gratulat – iar eu mă gândeam la o Monografie a Maramureșului. Dar poate dacă ar fi un stoc aici pe pământ…
5 septembrie 1906. Adresa Societății „Transilvania” pentru ajutorul studenților și elevilor meseriași români din Transilvania către Ioan Mihalyi de Apșa, prin care îl roagă să recomande tineri vrednici de bursă, solicitându-i și o caracterizare pentru ieudeanul Vasile Chindriș. 28 septembrie 1906. Scrisoare de la Alexandru Țipleanu (n.n. – de fapt Țiplea), student la…
28 februarie 1906. Se naște, în Tăuții de Sus, Dezideriu Duma, medic, membru corespondent al Academiei de Științe Medicale din România, reprezentant de valoare al neurologiei românești. În perioada când a condus Catedra de Neurologie de la Facultatea de Medicină a Universității din Cluj a avut în echipa sa, pe post de preparator universitar, pe…
1906. Când a vizitat pentru prima dată Maramureșul, Nicolae Iorga a fost impresionat în mod deosebit de doi bărbați distinși ai Neamului Românesc de aici: dr. Ioan Mihalyi de Apșa și vicarul Tit Bud. Despre acesta din urmă a scris câteva rânduri memorabile: „Născut dintr-un neam de vechi săteni liberi [ …] a ajuns preot și…
1 septembrie 1904. Articolul Regule ortografice: Academia Română 1904 este publicat în „Revista Catolică” a lui Vasile Lucaciu, An VI, Fasc. IX, p. 134-136. 30 septembrie 1904. Adresa președintelui ASTREI, Iosif Sterca Șuluțiu, către Ioan Mihalyi de Apșa, prin care îl anunță că a fost ales membru pe viață al Asociațiunii. 24 noiembrie…
1 ianuarie 1904. Apare la Cernăuți istoricul număr (unu) din revista „Junimea Literară”, editat de Ion I. Nistor, în colaborare cu Victor Morariu, Gheorghe Tofan și Liviu Marian, în care Ion I. Nistor semnează studiul Moldova înainte de întemeierea principatelor (I, Nr. 1, p. 13-15; nr. 2, p. 23-24). În același număr unu, la paginile…
11 noiembrie 1903. Scrisoare trimisă de profesorul Nicolae Iorga către Ioan Mihalyi de Apșa, prin care îl roagă să-i dea informații despre „petrecerea … ca fugar a lui Șerban Cantacuzino, Stolnic moldovean, în anii 1740-1741” la Sighet. 7 decembrie 1903. Vasile Goldiș îi expediază de la Arad o scrisoare Părintelui Vasile Lucaciu, în chestiuni de…
Februarie 1903. Ia sfârșit frumoasa corespondență dintre Aurelia Russu și Octavian Goga. În „Luceafărul” din 1 martie 1903, Goga publică ultimele două poezii „tematice”: Plângi, copilă…, semnată Octavian și a doua un imaginar răspuns De ce?, semnată Lia. Aurelia nu va arăta nimănui epistolele trimise de poet timp de 65 de ani! Fericitul „descoperitor”, în…
21 octombrie 1902. București. Academia Română, prin adresa nr. II 4955 semnată de Iacob Negruzzi, președinte, și Sturdza, secretar general, confirmă primirea celor patru documente (două pe pergament și două pe hârtie) de la dr. Ioan Mihalyi de Apșa. „Ar fi de mare folos – se scrie în continuare – pentru studiile istorice și paleografice…
1902. La Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl” din București iese de sub tipar lucrarea Sate și preoți din Ardeal, de Nicolae Iorga. Printre altele, marele istoric scrie că „Maramureșul nu e o țară, ci o cetate, cetatea care apără și priveghează la miazănoapte Ardealul. În munții din această strajă trebuiau să se găsească în…
12 aprilie 1901. Adresă de mulţumire a Societăţii literare „România Jună” din Viena către mitropolitul Victor Mihalyi, în care îi mulţumeşte pentru donarea unui exemplar din cartea Diplome maramureşene… de Ioan Mihalyi de Apșa. 12 aprilie 1901. Scrisoare trimisă din Giurgiu, prin care directorul Gimnaziului clasic „Ioan Maiorescu” îi mulțumește mitropolitului Victor Mihalyi de…
10 mai 1900. Povestea de iubire dintre Aurelia Russu și Octavian Goga continuă prin intermediul scrisorilor. S-a păstrat un fragment de scrisoare către poet, în care cei doi se gratulau cu apelativele „surioară” și „frățior”. 15 mai 1900. Din Seini, George Achim, director executiv al Băncii „Sătmăreana” îi trimite o scrisoare de felicitare „Înalt…
14 septembrie 1899. Mitropolitul Victor Mihalyi de Apșa inițiază, într-o adunare specială a episcopilor greco-catolici, un protest „contra proectului de contopire al autonomiștilor catolici”. În anul următor mitropolitul Victor va convoca un conciliu provincial (al III-lea) în care s-au aprobat importante hotărâri privitoare la autonomia bisericească și cultul divin. 9 octombrie 1899. În Arhiva…
10 ianuarie 1899. Din Șișești, Vasile Lucaciu îi scrie lui Ioan Bianu la Academia Română. „Cred că uneori vă amintiți de mine, și văzând această funestă persecuție, vă întrebați ce face bietul dumneavoastră domn Basilio? … Litigiul extrem dintre mine și episcopul meu se decide la sfârșitul acestei luni la Roma, și va trebui ca eu…
6 noiembrie 1897. De la Vasile Lucaciu lui Vasile Mangra, precizări suplimentare și comentarii axiologice: „Noi am merge înainte, pe calea ce bună și cred că nația va fi cu noi. De învoieli unilaterale, nu mai vreau să știu nimic…”. 18 noiembrie 1897. Scrisoare trimisă din Sibiu de către Vasile Lucaciu lui Vasile Mangra.…
12 aprilie 1897. Și-a dat obștescul sfârșit al vieții, la Sighet, Szilághi István, profesor, lingvist, istoric, membru al Academiei Maghiare de Științe din 1846. S-a născut la 6 ianuarie 1819 la Nagykállo. A reînființat Academia Reformată din Sighet, oraș unde a trăit întreaga viață. Enciclopedia României (Cugetarea 1938) îl apreciază ca filoromân. Alexandru Filipașcu îl…
Noiembrie 1896. După cum declară nepoata sa, Elena Maria Șorban, Guilelm Șorban a înregistrat primul său mare succes, cântecul Mai am un singur dor, pe versurile lui Mihai Eminescu, când avea 20 de ani. A fost compus în casa lui George Pop de Băsești, rudă și protector. Mai mărturisește într-un documentar că bunicul „cutreierase satele…
16 noiembrie 1895. De la Roma „amicul” și „fratele” Lucaciu îi scrie o epistolă ceva mai lungă lui Ioan Bianu la Academia Română, în care îl informează „despre lucruri cari nu numai că ne interesează ci, deopotrivă, sunt principiul, sufletul, esența vieții și a activității noastre, pentru că sunt în sens intim cu cauza noastră…
