Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare semnalează prezența în fondurile sale a seriei recente a revistei Cei ce ne-au dat nume. Mihai Viteazul 425, semnată de reputatul autor și cercetător Mircea Cosma. Publicate în anul 2025, cele șapte numere ale revistei alcătuiesc o construcție istoriografică coerentă și bine fundamentată, care își propune să readucă în conștiința contemporană figura fondatoare a lui Mihai Viteazul și dimensiunea europeană a idealului său unificator. Fiecare număr abordează o etapă semnificativă din epopeea domnitorului, punând în lumină contextul politico-militar, relațiile diplomatice și voința de unificare națională exprimată prin fapte istorice de o gravitație epocală.
Nr. 41/2025 – „Scrisoare autobiografică către ducele Toscanei – 1601”.
Primul număr al seriei se deschide cu analiza unei surse documentare de mare valoare: o scrisoare autobiografică adresată de Mihai Viteazul ducelui Toscanei. În paginile revistei, această piesă epistolară este interpretată nu doar ca un gest diplomatic, ci și ca o confesiune strategică a unui lider vizionar, care se adresa Europei cu demnitatea unui actor istoric conștient de destinul său. Contextualizarea anului 1601 oferă cititorului o perspectivă limpede asupra eforturilor de legitimare externă ale domnitorului român.
Nr. 42/2025 – „Războiul cu otomanii 1594-1596”.
Acest număr documentează cu precizie conflictul declanșat de Mihai Viteazul împotriva Imperiului Otoman, din perspectiva unui act de emancipare națională și religioasă. Mircea Cosma reconstituie magistral atmosfera acelor ani de foc și sabie, scoțând în evidență alianțele și jertfele asumate în lupta cu o putere imperială copleșitoare. Războiul este văzut ca o premisă necesară pentru proiectul ulterior al unirii.
Nr. 43/2025 – „Ploiești, Centru Militar și Diplomatic al Domnitorului Mihai Viteazul 1597-1600”.
Focalizându-se pe orașul Ploiești, acest număr aduce o contribuție originală la geografia istorică a puterii în epoca lui Mihai Viteazul. Orașul devine, în lectura lui Cosma, nu doar un centru administrativ emergent, ci și un spațiu de coordonare militară și negociere diplomatică. Textul este presărat cu detalii arhivistice și deducții subtile privind strategiile domnitorului.
Nr. 44/2025 – „Planul Dacic. Unirea Transilvaniei cu Țara Românească 1599”.
Punctul culminant al proiectului de unitate națională este ilustrat aici prin evenimentele din 1599, când Mihai Viteazul pătrunde în Transilvania și realizează unificarea cu Țara Românească. Cosma argumentează existența unui „Plan Dacic” – un concept geopolitic articulat, nu utopic – care anima viziunea domnitorului. Claritatea expozitivă și rigoarea interpretativă transformă acest număr într-o piesă de rezistență a seriei.
Nr. 45/2025 – „Unirea Moldovei cu Țara Românească, Ardealul și Maramureșul 1600”.
Numărul evidențiază apogeul unității teritoriale realizate de Mihai Viteazul în anul 1600, cuprinzând nu doar cele trei țări românești, ci și Maramureșul istoric. Mircea Cosma insistă asupra dimensiunii simbolice și practice a acestei uniri, oferind hărți, documente și considerații care sporesc valoarea documentară a textului. Este un omagiu adus ideii de unitate națională născută în lupta cu forțele centrifuge ale epocii.
Nr. 46/2025 – „Trei Tiranii distrug planul Dacic”.
Într-o tonalitate gravă, dar echilibrată, acest număr tratează eșecul temporar al visului de unitate. Cei trei actori politici – desemnați simbolic ca „tiranii” – care s-au opus proiectului lui Mihai Viteazul sunt analizați din perspectiva intereselor externe și trădărilor interne. Cosma nu cultivă patetismul, ci propune o lectură lucidă a unei realități istorice dureroase: fragilitatea idealurilor în fața conjuncturilor.
Nr. 47/2025 – „Dimensiunea Internațională 1593–2025”.
Ultimul număr al seriei proiectează peste timp mesajul universal al luptei lui Mihai Viteazul. Pornind de la anul 1593, Cosma urmărește ecoul idealurilor unite în conștiința europeană, ajungând până în actualitate. Este un demers erudit, cu accente eseistice și diplomatice, care confirmă faptul că figura lui Mihai Viteazul transcende granițele epocii sale, rămânând un simbol viu al unității, suveranității și demnității naționale.
Prin publicarea acestor prezentări în volume, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” confirmă încă o dată vocația sa de a păstra, promova și valorifica patrimoniul istoric și spiritual al neamului românesc. Îi invităm pe toți cei interesați de adevărul istoric și de mărturiile unei epoci glorioase să consulte aceste lucrări remarcabile, disponibile în colecțiile noastre.
Această serie de reviste a fost donată Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” în data de 5 iulie 2025 de către autor, domnul Mircea Cosma, cu prilejul marcării itinerariului „Drumul cetăților maramureșene” la Baia Mare.
MIRCEA COSMA, PERSONALITATE REMARCABILĂ A VIEȚII PUBLICE ȘI CULTURALE ROMÂNEȘTI.
S-a născut la 1 decembrie 1945 în Baia Mare, oraș cu rezonanțe istorice adânci în conștiința românească. După absolvirea Liceului „Gheorghe Șincai” din localitatea natală, își continuă formarea intelectuală la Facultatea de Electrotehnică a Universității Politehnice din Timișoara, unde dobândește o solidă pregătire tehnică, prefațând astfel o carieră marcată de rigoare, angajament și viziune.
Parcursul său politic reflectă o implicare susținută în viața civică a țării: membru al PUNR din 1992, ulterior activ în cadrul PDSR (viitorul PSD), unde deține poziții de conducere la nivel județean – vicepreședinte și ulterior președinte al filialei Prahova (din 2000, reconfirmat în 2009 și 2013) – precum și funcții naționale, între care se remarcă aceea de vicepreședinte PSD în anul 2013. A fost președinte al Consiliului Județean Prahova în trei mandate (2000–2004, 2008–2012, 2012–2016) și vicepreședinte al aceluiași for (2004–2005).
Dincolo de implicarea sa în administrația publică, Mircea Cosma se distinge printr-un devotament exemplar față de cultivarea memoriei istorice și a identității naționale. În calitate de președinte fondator al Societății Cultural-Istorice „Mihai Viteazul” din Ploiești – înființată la 12 iulie 1990 – a conceput și coordonat ample proiecte comemorative și educaționale, menite să reactiveze conștiința istorică a generațiilor actuale. Dintre acestea, proiectul Aleea Scriitorilor din Parcul Memorial Bucov (lansat în 2001) se remarcă prin amplasarea a unsprezece busturi din bronz ale unor mari figuri ale literaturii române: Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Octavian Goga, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogaș, Alexei Mateevici, George Topârceanu, I. Al. Brătescu-Voinești și Constantin Stere. Acest ansamblu este dublat de un valoros material bibliografic, sintetizat în albumul Aleea făuritorilor României Mari (Typo Das Solutionn S.R.L., Ploiești, 2022).
Un alt moment definitoriu în activitatea sa memorială este realizarea ansamblului sculptural Armonia Unirii, dedicat împlinirii a 90 de ani de la unirea Basarabiei cu România, precum și inaugurarea, la 26 iunie 2010, a Muzeului memorial „Constantin și Ion Stere”. În aceeași logică de conservare a memoriei identitare, a pus bazele Fundației „Constantin Stere”, cu scopul de „a perpetua memoria scriitorului și omului politic Constantin Stere”, întemeietor al democrației naționale moderne.
Devotamentul său față de figura lui Mihai Viteazul este total și constant. Într-o mărturisire care exprimă o vocație lăuntrică, Mircea Cosma afirma: „Pentru mine, Mihai Viteazul este, dacă nu exagerez cumva, lumina vieții mele. Chiar dacă lupt împotriva curentului, am făcut și voi face tot ce îmi stă în putință ca generațiile de azi să-l cunoască și să-i înțeleagă lucrarea pentru care s-a luptat și jertfit. Am dezvoltat, pentru aceasta, un larg evantai de mijloace, coordonând sau finanțând cercetări de documente, organizând concursuri cu premii, simpozioane și sesiuni de comunicări științifice, editând cărți de specialitate, într-o proporție de peste 60 de volume.”
Bilanțul impresionant al Societății Cultural-Istorice „Mihai Viteazul” (1990–2024) reflectă o activitate neobosită: 269 de busturi și monumente (dintre care 195 în România, 7 în Basarabia, 2 în Ucraina, 1 în Slovacia, 1 în Cehia, 4 în Finlanda, 2 în Germania și 4 în Franța), 75 de copii după tablouri, 2 tablouri originale reprezentându-l pe Vlad Țepeș, 4 muzee, 5 cimitire memoriale, 61 de plăci și efigii comemorative, 38 de titluri de carte, un tiraj cumulat de 30.000 de exemplare al revistei Cei ce ne-au dat nume, și 55 de ediții ale ziarului Anotimpuri românești.
Dintre lucrările semnate de Mircea Cosma și publicate sub egida societății, amintim:
Societatea Cultural Istorică „Mihai Viteazul” Ploieşti XX 1990–2010 (ediție trilingvă: română, engleză, franceză), Sibiu, Editura Honterus, 2010; Jurnalul cavalerului, Vol. 1: Cu tricolorul, de la Chisindia, la Nalcik şi înapoi 1941–1943, Ploieşti – Chişinău, 2019; Vol. 2: Povara titlului de cavaler 1943–1958, Ploiești, Typo Das Solutions, 2022 (volume semnate de Ioan Alexandru Cosma); Adrian Păunescu, fiul Basarabiei, album omagial, Ploieşti, Typo Das Solutions, 2020; Apostolul s-a întors din surghiun. In memoriam Constantin Stere, Ploieşti, 2020; Itinerarii basarabene. De la Sud la Nord, de la Vest la Est, în colaborare cu Rareș Enescu, Ploiești, 2021; Aleea făuritorilor României Mari, coord. Laura Mihaela Moagher, Ploieşti, 2022.
Prin întreaga sa activitate – politică, editorială și memorială – Mircea Cosma se profilează ca o conștiință vie a neamului, animată de o fidelitate profundă față de idealurile unității naționale, identității culturale și valorilor românești perene.
Diac. bibl. dr. Vlad I. Bondre
