„Alexandru Macedonski, primul reprezentant al simbolismului în literatura română”
– 105 ani de la moartea poetului, prozatorului şi dramaturgului Alexandru Macedonski – 24 noiembrie 1920 –
Vitrină de carte realizată la Compartimentul Împrumut carte pentru adulți
Alexandru Macedonski s-a născut în 14 martie 1854, la București. A fost poet, prozator, dramaturg, publicist, director al prefecturii județului Bolgrad, inspector al monumentelor istorice; administrator la Comisiunea Dunării cu sediul la Sulina; director de prefectură al județului Silistra, care își avea reședința în Cernavodă, supranumit poetul rondelurilor; considerat primul reprezentant al simbolismului în literatura română și inițiatorul cenaclului și revistei literare „Literatorul”.
În 26 noiembrie 1870 a debutat în literatură cu poezia „Dorința poetului”, publicată în „Telegraful român” din Sibiu (1870); iar în anul 1872 apare primul său volum de poezii „Prima-Verba”. Colaborează la: „Transacțiuni literarie și scientifice”, „Revista contimpurană”, „Telegraful”, „La Wallonie”, „Revue du monde latin”, „Revue française”. În 14 noiembrie 1873 editează ziarul Oltul. Scoate revistele: „Trăsnetul”, „Plevna”, „Dunărea”, „Stindardul” (1876), „Vestea” (1877), „Tarara” (1880), „Streaja țării” (1889); și „Lumina”(1894). În 1880 întemeiază cea mai durabilă publicație a sa „Literatorul” , iar din 1888 editează revista „Stindardul țării”.
A decedat în 24 noiembrie 1920, la București.
„Originalitatea lui incontestabilă, îndrăzneala concepțiilor și atitudinii lui, farmecul cântecului său când jubilând de bucurie, când dulce și melancolic, forța și fecunditatea imaginației sale, armonia savantă a lirii pe care o înstruna, nenumăratele-i inițiative poetice care și-au găsit atâți imitatori și continuatori, toate acestea fac din Macedonski unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii române”(Tudor Vianu).
Sursa: „Dicţionarul biografic al literaturii române”, Aurel Sasu, Pitești, Paralela 45, 2006, vol. 2, pag. 9.
