Un roman pe săptămână (19 aprilie 2021)
„Un nou roman din seria dedicată lui Cotton Malone. Istoria, intriga politică și suspansul își dau întâlnire într-un thriller pe care e imposibil să îl mai lași din mână…”
„Un nou roman din seria dedicată lui Cotton Malone. Istoria, intriga politică și suspansul își dau întâlnire într-un thriller pe care e imposibil să îl mai lași din mână…”
Personalitate emblematică a culturii maramureșene, Ion Igna, s-a născut în localitatea Ardusat (Maramureș), lângă râul Someş, într-o familie cu cinci copii, trei băieţi şi două fete. Cu un străbunic matern, Vasile Grecu, dascăl şi învăţător, absolvent al Preparandiei din Oradea, dintr-o familie cu mare deschidere spre cultură, copiii familiei Igna au ales calea învăţăturii. După…
Unul dintre puţinii ingineri agronomi pe care îi avea Transilvania în anul 1918, Nicolae Barbul, s-a născut la 6 aprilie 1879 la Pomi, judeţul Satu Mare, comună mare, situată pe malul Someşului, peste râu de oraşul Seini, cunoscută şi prin mulţimea de intelectuali de frunte pe care i-a dat.
Biblia tipărită la Blaj în 1795, cunoscută și sub numele de Biblia lui Clain sau Biblia lui Bob, este a doua traducere integrală, în limba română, a Sfintei Scripturi și marchează un progres în evoluția limbii literare în raport cu prima traducere – Biblia de la București, tipărită în anul 1688.
Deși a făcut studii în domeniul dreptului și a obținut și un doctorat în același domeniu, în anul 1940 a fost exclus din barou din motive rasiale, fiind evreu. A legat o profundă prietenie cu exilații Constantin Noica și Alexandru Paleologu din cauza căreia cei trei, dar și alții din cercul lor au ajuns la închisoare.
Cazanie, cazanii, s. f. Predică prin care se explică un pasaj oarecare din Evanghelie. Carte religioasă care cuprinde predici sau povestiri în care se comentează texte evanghelice. – Din sl. kazanije.
Învierea lui Mozart / Boala neagră Nina Berberova, Brânduşa Prelipceanu & Irina Mavrodin (trad.), Bucureşti, Humanitas, 2007. „«Dacă aţi putea să înviaţi un om, pe cine aţi alege? Într-o seară a anului 1940, la un conac situat la vreo 50 de kilometri de Paris, într-o conversaţie liniştită, câteva femei şi câţiva bărbaţi se amuză…
Studiile muzicale le-a făcut la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde a studiat pianul și compoziția. După terminarea lor a luat contact cu folclorul românesc din zonele Clujului, Mureșului și Bihorului, dar, a ajuns, în cele din urmă, în Maramureș, de care se îndrăgostește.
Una dintre personalităţile cele mai interesante ale momentului Unirii de la 1918, care a reprezentat cercul electoral Baia Mare în calitate de delegat ales, o reprezintă Alexiu Pocol, un personaj complex şi dinamic, uneori controversat, dar şi respectat.
Gongul a bătut, cortina s-a ridicat și prima scenă a vieții „celui mai mare maramureșean specialist în etnologie, folclor și etnografie și românul cel mai important al promovării sunetului ca instrument de muzicalitate și muzicalizare”[1], după cum îl numea dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, s-a desfășurat la Ferneziu, suburbie a Băii Mari, în 22 martie 1936.