Calendarul cultural

1 noiembrie – Sărbătoarea Tuturor Sfinților (Luminația)

Cunoscută și ca Luminația, este o sărbătoare creștină în care sunt sărbătoriți toți sfinții, cunoscuți și necunoscuți. În Biserica Romano-Catolică Sărbătoarea Tuturor Sfinților precedă cu o zi Comemorarea Credincioșilor Răposați, a cărei solemnitate a fost fixată pe 2 noiembrie, la două secole după crearea sărbătorii Toți Sfinții. În bisericile orientale, anume cele ortodoxe și cele greco-catolice, prima duminică după Rusalii este Duminica Tuturor Sfinților[, echivalentul sărbătorii Tuturor Sfinților din calendarul apusean. Wikipedia

2 noiembrie – 70 de ani de la moartea dramaturgului irlandez George Bernard Shaw (1950)

Dramaurg, polemicist, critic literar și activist politic irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare. Wikipedia

3 noiembrie – Ziua Vânătorilor de Munte

Astăzi se împlinesc 104 ani de când o nouă armă a fost înființată în cadrul Armatei Române, arma Vânătorilor de Munte. Sursa: Historia

3 noiembrie – Laika, prima fiinţă terestră vie care a navigat în spaţiu

Cu 63 de ani în urmă (1957) U.R.S.S. lansa prima capsulă spaţială locuită, „Sputnik II”, având la bord un câine, Laika, prima fiinţă terestră vie care a navigat în spaţiu (a supravieţuit 7 zile). Evenimentul avea loc la doar o lună de la lansarea „Sputnik I” – Rador

3 noiembrie – Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi

În urmă cu 186 de ani (1834) era fondat Muzeul Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti (actualul Muzeu Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”), prin actul 142 semnat de principele Alexandru Ghica. Iniţiativa a aparţinut marelui ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlăuntru” şi fratele principelui domnitor care a fost şi primul donator al muzeului. Adăpostit în clădirea Colegiului „Sf. Sava” şi condus în perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croată, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut iniţial un rol didactic. Pe parcursul timpului muzeul a fost găzduit în diferite clădiri, sediul actual fiind proiectat şi construit prin strădania dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893-1944.

4 noiembrie – A murit Anton Pann (1854)

(sau Antonie Pantelimonovici PetrovPetroveanu, data nașterii incertă, între 1796-1798, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria) A fost un poet, compozitor de muzica religioasa, profesor, folclorist, literat, publicist, compozitor al muzicii imnului national al Romaniei. Prin prescurtarea numelui de familie si romanizare va fi numit Anton Pann. Wikipedia

4 noiembrie – 50 de ani de la moartea dramaturgului Tudor Mușatescu

Dramaturgul și romancierul Tudor Mușatescu s-a născut la Câmpulung Muscel, la 22 februarie 1903. A absolvit Facultatea de Litere și Facultatea de Drept din cadrul Universității București, în 1924.
În intervalul 1930-1940, a fost profesor de franceză și avocat, inspector general al teatrelor. A condus mai multe companii teatrale efemere: Teatrul din Sărindar (1940), Teatrul „Tudor Mușatescu” (1941-1942), Teatrul “C.A. Rosetti”, Teatrul Nostru și Teatrul Colorado (1943-1944). A fost membru în comitetul de conducere al Societății autorilor dramatici români, ales în 1945.
A scris schițe, romane, piese de teatru, însă adevărata sa vocație s-a dovedit a fi teatrul, în special comedia, Tudor Mușatescu fiind considerat de critici „un fidel continuator, în perioada interbelică, al comediei caragialiene de moravuri” (Ovid S. Crohmălniceanu), prin tipologie, situații și dialoguri spirituale.
A realizat și adaptări de succes ale multor piese, printre care: „Coana Chirița”, „O crimă celebră”, „Țușca”, „Mizerabilii”. A prefațat culegeri de schițe vesele din autori români și străini și a scris o culegere de „Cuplete și scenete umoristice” (1950). A tradus, în colaborare, din K. Capek, Maiakovski, Ilf și Petrov. A murit la 4 noiembrie 1970.

5 noiembrie – 10 ani de la moartea scriitorului, directorului de reviste și omului politic Adrian Păunescu

5 noiembrie – Mihail Sadoveanu – unul dintre cei mai mari prozatori români

Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 la Paşcani trecând în eternitate la 19 octombrie 1961.
A debutat cu schiţa „Domnişoara M…din Fălticeni” în anul 1897, iar în 1904 are loc debutul editorial cu patru volume: „Povestiri”, „Şoimii”, „Dureri înăbuşite” şi „Crâşma lui Moş Precu”. Nicolae Iorga a numit anul 1904 „anul Sadoveanu”.
A colaborat la cele mai importante reviste literare. A fost preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor, membru al Academiei Române remarcându-se şi în viaţa politică fiind membru şi apoi vicepreşedinte al prezidiului Marii Adunări Naţionale. A obţinut Medalia de aur a Păcii (1950).
A publicat aproape o sută de volume fiind „cel mai iubit şi mai iubit dintre nuveliştii” vremii sale. A scris romane de actualitate, dar cele mai apreciate au fost romanele istorice şi povestirile, multe dintre ele marcând momente esenţiale în istoria literaturii române: „Hanu Ancuţei”, „Împărăţia apelor”, „Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă”, „Fraţii Jderi”, „Baltagul”, „Ostrovul lupilor”, „Neamul Şoimăreştilor” etc.
A fost unul din cei mai prolifici scriitori ai literaturii române, scrierile inspirate din lumea satului, din frumuseţile naturii şi cele din istoria poporului român sunt citite şi azi cu plăcere.

6/19 noiembrie – S-a născut Aurel Vlaicu, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale (1882)

Inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, ; membru post-mortem al Academiei Române (1948). A murit în 1913; s-a prăbuşit cu un monoplan proiectat şi construit de el, „Vlaicu II”, lângă Câmpina, în timp ce încerca să treacă Munţii Carpaţi.

6 noiembrie – S-a născut Constantin Dumitru-Dulcan, medic neurolog şi psihiatru (1938)

Doctor în ştiinţe medicale, bun cunoscător al filosofiei ştiinţei şi pionier în scrierile din domeniul conştiinţei, scriitor şi profesor; volumul cu caracter filosofic „Inteligenţa Materiei”, publicat in 1981, anticipa, cu ani buni înaintea culturii occidentale, că Universul are inteligenţă până la ultima celulă şi că omul este expresia supremă a inteligenţei cosmice prin sămânţa divină pe care o conţine.

6 noiembrie – S-a născut criticul şi istoricul literar Alex Ştefănescu (1947)

Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977. Contribuția sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În acestă lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”. Aceasta analiză cuprinzătoare, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române

7/20 noiembrie – A murit scriitorul rus Lev Tolstoi (1910)

Este unul dintre scriitorii de seamă ai „vârstei de aur a literaturii ruse” (1820-1890); considerat de criticii literari ca unul dintre cei mai importanţi romancieri ai lumii (n. 1828). Wikipedia

7 noiembrie – se fondează Agenţia chineză de ştiri „Red China News Agency” (1931)

Predecesoarea actualei agenţii „Xinhua News Agency” (China Nouă). În anul 1937 „Red China News Agency” şi-a schimbat numele în „Xinhua”, iar în 1949 în „China Nouă”. Sediul Agenţiei naţionale de presă a Chinei este la Beijing, “Xinhua” fiind cel mai mare centru de presă din China şi unul dintre cele mai mari din lume. Nu este doar o agenţie de presă, ci un trust care editează peste 40 de tipuri de publicaţii. Rador

8 noiembrie – S-a născut Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901), om politic comunist;

Între anii 1945 şi 1954 a fost secretar general, iar între anii 1955 şi 1965, prim-secretar al CC al PMR şi preşedintele Consiliului de Stat al RPR; în perioada 1948-1958 a optat pentru modelul stalinist, facilitând aservirea totală a României intereselor URSS; a instaurat un regim totalitar, de represiune poliţienească, căruia i-a căzut victimă o mare parte a elitei politice, militare şi culturale a ţării; (m. 1965)

9 noiembrie – Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Rasismului şi Antisemitismului

Comemorează victimele „Nopţii de cristal” (9.XI.1938), moment ce marchează începutul simbolic al Holocaustului; această zi este, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului; la nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-a împlinit jumătate de secol de la tragicele evenimente.

9 noiembrie – 30 de ani de la Căderea Zidului Berlinului (1989)

Construcţia acestuia a început la 13.VIII.1961. Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est dominată de comunism, un simbol al scindării politice a continentului.

Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă dincolo de Zid, iar peste 5.000 au fost arestate. Citește mai multe – Wikipedia

10 noiembrie – Ziua Artileriei Române

În fiecare an, la 10 noiembrie, Forţele Terestre Române sărbătoresc Arma Artilerie, una dintre cele mai puternice arme, destinată sprijinului cu foc al operaţiilor forţelor luptătoare, constituind mijlocul principal de lovire cu foc a obiectivelor terestre şi de la suprafaţa apei.
10 noiembrie 1843 constituie o datã memorabilã în istoria artileriei române ce marcheazã începutul procesului devenirii artileriei moderne în ţara noastrã. Prin Porunca Domneascã nr. 198, s-a legiferat înfiinţarea primei baterii de artilerie a Ţării Româneşti şi încadrarea acesteia cu ofiţerii, subofiţerii şi militarii necesari. Primul comandant al primei baterii de artilerie a fost căpitanul Pavel Lenz. Sursa: MApN

11 noiembrie – S-a născut Petru Dunca (1955)

Se împlinesc 65 de ani de la naşterea filosofului şi profesorului universitar maramureşean Petru Dunca

11 noiembrie – Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii

Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă din două motive: în această dată a intrat în vigoare, în 1918, armistiţiul care a pus capăt Primului Război Mondial şi ţara noastră putea visa la Marea Unire. Tot astăzi, a decedat primul militar român, Iosif Fogoraşi, în luptele din Afganistan din 2003. Mediafax

11 noiembrie – Poetul Mircea Dinescu de 70 de ani „La dispoziţia dumneavoastră”

12 noiembrie – S-a născut scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu (1950)

70 de ani de la naşterea scriitorului Mircea Nedelciu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română (d. 1999). Wikipedia

12 noiembrie – 180 de ani de la naşterea sculptorului francez Auguste Rodin (1840)

Rodin a revoluționat limbajul sculpturii, făcându-l capabil să exprime adevărul uman, pornind de la experiența directă. Prin atelierul lui au trecut mulți sculptori, printre care Antoine Bourdelle, Charles Despiau, Aristide Maillol. În 1907, aici a lucrat și Constantin Brâncuși, care, părăsind atelierul după numai câteva luni, și-a justificat plecarea spunând: “Nimic nu se poate înălța la umbra marilor arbori!” Wikipedia

13 noiembrie 1977 – A murit istoricul şi profesorul Constantin C. Giurescu

Autor al unor lucrări monografice şi de sinteză privind istoria românilor; fondator al Institutului de Istorie Naţională (1941) şi unul dintre întemeietorii „Revistei istorice române” (1931); a fost deţinut politic între anii 1950 şi 1955; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1901).

13/26 noiembrie 1909 – S-a născut Eugen Ionescu (Eugène Ionesco)

Dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română; pionier al literaturii şi teatrului absurdului; membru post-mortem al Academiei Române (din 2009) (m. 1994).

13 noiembrie – Ziua Dramaturgiei Româneşti

Instituită prin Legea nr.96/ 7 mai 2019, se celebrează anual, cu ocazia aniversării premierei spectacolului cu piesa „O scrisoare pierdută”, de I. L. Caragiale, care a avut loc la 13 noiembrie 1884, la Teatrul Naţional din Bucureşti.

15 noiembrie – 20 de ani de la moartea scriitorului maramureșean Laurențiu Ulici (2000)

Licențiat al Facultății de Filologie (1966) și al Facultății de Filosofie (1970), Universitatea din București, Laurențiu Ulici a fost critic literar și președinte al Uniunii Scriitorilor din România, din 1995 până la moartea sa în luna noiembrie 2000. La terminarea studiilor filologice, este angajat ca redactor la revista „Contemporanul” (1966-1989).
A debutat cu poezie în revista „Luceafărul” în anul 1959 și cu articole de critică literară în revista „Contemporanul”. În anul 1990 devine director al revistei „Luceafărul”.
Ca președinte al Uniunii Scriitorilor din România, a avut numeroase inițiative: printre altele, înființarea la Ipotești a Bibliotecii Naționale de Poezie „Mihai Eminescu”, și a Muzeului „Mihai Eminescu”. Este inițiatorul Colocviilor de literatură de la Neptun. Timp de aproape 35 de ani, deține rubrici permanente în diferite publicații: „România literară”, „Ateneu”, „Tomis”, „Vatra”, „Astra”, etc.
În plan politic a activat în Partidul Alianței Civice, a fost membru fondator al Partidului Alternativa României (1995). A fost membru al Parlamentului României, ca senator CDR de Brăila (1996-2000).

16 noiembrie – Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

La 16 noiembrie 1972, la Paris, în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni a Conferinţei generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural.
Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost instituită prin Legea nr. 160/2013. Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor prezentei legi, postate pe site-ul www.cdep.ro, la cea de-a 34-a sesiune a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial (2010), s-a hotărât ca data de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Zi a Patrimoniului Mondial. Prin declararea la nivel naţional a Zilei Patrimoniului Mondial, se promovează elementele noastre de patrimoniu mondial, pentru o mai bună cunoaştere a acestora, precum şi locul pe care îl ocupă cultura română în cadrul valorilor culturale internaţionale. Agerpress

17 noiembrie – Ziua Internaţională a Studenţilor
Marcată în amintirea zilei de 17.XI.1939, când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre; a fost declarată oficial ca Zi internaţională de Consiliul Internaţional al Studenţilor, în anul 1941. Rador

18 noiembrie – S-a născut Camilian Demetrescu (1924)

Pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase. Nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif. (d. 2012)

18 noiembrie – Mickey Mouse își făcea prima apariție într-un film, în 1928

Cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, acum 92 de ani, la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, primul film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat.

18 noiembrie – 113 ani de la nașterea academicianului Mihai Pop, fiu al Maramureșului (1907)

Mihai Pop, a fost un folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000).
Născut la Glod, Mihai Pop a fost cel care a promovat Maramureşul cu valorile lui pe plan naţional şi internaţional, încă din perioada interbelică. (d.8 octombrie 2000) Caiete biobibliografice

19 noiembrie – 643 de ani de la prima atestare a Castelului Bran (1377)

Prin actul emis de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră „cu propriile cheltuieli şi osteneli”.

19 noiembrie – S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română (1912)

A descoperit ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele, 1953); cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1975 (d. 2008).

20 noiembrie – Ziua Internațională a Drepturilor Copilului

În fiecare an, pe 20 noiembrie, pentru a marca Convenția cu privire la drepturile copilului, UNICEF celebrează Ziua Internațională a Drepturilor Copilului la nivel global. Este o zi de acțiune pentru copii, de către copii, o zi distractivă, dar cu un mesaj serios. UNICEF România lansează o invitație cadrelor didactice de a se alătura inițiativei globale „Cea mai mare lecție din lume”, organizând, în perioada 11-22 noiembrie, o oră de educație despre acțiunile pe care le putem realiza pentru a stopa schimbările climatice. Materialele didactice pentru lecție sunt disponibile începând cu data de 11 noiembrie 2020, pe platforma QIE.

20 noiembrie – 110 ani de la moartea scriitorului rus Lev Nicolaevici Tolstoi (1910)

Vitrina de carte: „Un epic de nemaiatins: socio-psihologic tragic și omenesc, măreț și atât de simplu”.

21 noiembrie – Ziua Internațională a Televiziunii

Marchează data la care, în 1996, a avut loc, sub egida Naţiunilor Unite, primul Forum Mondial al Televiziunii (această zi a fost proclamată prin Rezoluţia nr. 51/205 a Adunării Generale a ONU din 17.XII.1996). Ziua Mondială a Televiziunii sărbătoreşte filosofia pe care o reprezintă televiziunea, considerată ,,un simbol pentru comunicare şi globalizare în lumea contemporană”.

23 noiembrie – Felix Marian (1935)
85 de ani de la naşterea medicului şi scriitorului băimărean Felix Marian, ”Un merituos om al cetăţii” (1935).
– Caiete biobibliografice

24 noiembrie – In Memoriam, ”poetul rondelurilor”, Alexandru Macedonski (1920)

Romanticul, parnasianul, simbolistul şi modernistul poet Alexandru Macedonski la 100 de ani de la moarte (1854 – 1920). Aşa cum afirmă criticul literar Vladimir Streinu „Macedonski a avut un destin de om şi poet cum literatura noastră nu cunoaşte altul mai fără pace şi mai împrăştiat”. A debutat în 1870 în Telegraful român (Sibiu) cu poezia „Dorinţa poetului”. După un început de studii liceale la Craiova, va cutreiera Europa ( Austria, Italia, Elveţia, Florenţa, Veneţia), apoi se va reîntoarce la Bucureşti şi va scoate, în 1872, primul volum de poezii „Prima verba”. Fire impulsivă şi-a dorit să avanseze în cariera politică, dar nici liberalii , nici conservatorii nu i-au dat satisfacţii. La fel de mult şi-a dorit o carieră literară de excepţie, dar nici aceasta nu l-a mulţumit. Nu s-a putut fixa nici în prietenie politică, nici în prietenie literară. Caracter excesiv, în dorinţa de a fi cel mai bun, i-a atacat cu articole incisive pe cei din jur: Alecsandri, Eminescu, Caragiale etc.
Cariera de ziarist, după multe gazete efemere pe care le-a scos, doar Literatorul s-a impus prin idei literare contemporane, Macedonski fiind promotorul deschiderii progresive spre o serie de programe specifice poeziei moderne. Poezia lui Macedonski este cu adevărat chiar în substanţa ei o revoluţie lirică. Temele noi şi un alt vocabular poetic au influenţat cu siguranţă evoluţia literaturii române către sfârşitul secolului XIX şi primele decenii ale veacului XX. Poet social şi satiric, cântăreţ al naturii şi al artei, al vieţii şi al tinereţii, poet filosof, dar şi cântăreţ al farmecului de a trăi şi al melancoliilor delicate. Proza narativă a scriitorului îmbină firul memorialistic şi autobiografic cu zugrăvirea unor caractere rare sau ciudate, dar nu lipsite de valoare tipică pentru împrejurările vremii. Teatrul lui Macedonski ocupă un loc mai puţin însemnat în creaţia autorului, totuşi creaţia dramatică întregeşte profilul operei sale.

24 noiembrie – 161 de ani de la publicarea controversatei lucrări „Originea Speciilor”, a naturalistului britanic Charles Darwin (1859)

De remarcat că prima ediție, apărută într-un tiraj de 1250 de exemplare, s-a epuizat într-o singură zi. Lucrarea a stârnit încă de la apariție polemici imense între susținătorii teoriei și adversarii ei. În timpul vieții lui Charles Darwin au mai fost redactate încă șase ediții, ultima, ediția a VI-a a “Originii speciilor”, fiind mult lărgită comparativ cu cele anterioare. Wikipedia

25 noiembrie – Se împlinesc 5 ani de când dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO (2005)

Se împlinesc 5 ani (2005) de când dansul Căluşului a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Ritualul Căluşului, care se mai practică, încă, de Rusalii, în multe sate din sudul României (Dolj, Olt, Argeş, Teleorman, Ilfov) este constituit ca o formă de comuniune între lumea terestră (reprezentată de comunităţile sociale) şi cea „de dincolo”, întruchipată de fiinţe feminine denumite „iele”. Acest ritual este mediat de ceata bărbătească a căluşarilor, structurată în număr impar, după principii stricte de organizare. Pentru vechimea, unicitatea, originalitatea şi vivacitatea sa, Ritualul Căluşului a fost proclamat de UNESCO, în 2005, drept „Capodoperă a patrimoniului cultural al umanităţii” şi înscris, în 2008, pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Intangibil. Rador

25 noiembrie – 135 de ani de la moartea poetului şi fabulistului Grigore Alexandrescu (1885)

Este considerat cel mai important fabulist român din toate timpurile, are şi meritul de a fi consacrat în literatura română, ca specii literare autonome, epistola, meditația și satira (n. 1810).

26 noiembrie – In memoriam Nicolae Felecan (1941 – 2020)

Prof. dr. Nicolae Felecan, lingvist, clasicist, profesor universitar, s-a născut în județul Bistrița Năsăud, la 24 august 1941. A urmat cursurile Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița, iar apoi cursurile Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale din cadrul Universității București. Și-a început cariera la Universitatea de Nord din Baia Mare (Institutul Pedagogic din Baia Mare în acea vreme), în 1964, ca
asistent, iar apoi ca lector. În 1976 a obținut titlul de doctor. Între anii 1978-1979 a ocupat postul de lector de limba română la Universitatea din Aarhus, Danemarca, iar din 1984 catedra de limba latină la Liceul „Mihai Eminescu” Baia Mare, din 1993 revenind pe postul de conferențiar și profesor
universitar. A participat la numeroase congrese internaționale în Danemarca, Ungaria, , Italia, la conferințe și
simpozioane interne.În 1985 , a primit premiul „Timotei Cipariu”, al Academiei Române pentru lucrarea colectivă „Graiul și folclorul zonei Chioar”. – Caiete biobibliografice

28 noiembrie – A murit ieromonahul Arsenie Boca (1989)

Renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureştri; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (n. 1910).

28 noiembrie – A murit (la Palermo, Italia) Nicolae Bălcescu (1852)

Istoric şi prozator; om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească; membru post-mortem al Academiei Române din 2015 (n. 1819).

30 noiembrie – Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României; Sărbătoarea Creştinării Poporului Român.

Andrei a fost ucenic al lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu !” (Ioan 1,36) i-a urmat lui Isus, devenind astfel primul apostol.
În România este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Mărturie stau toponimele din zona Dobrogei unde a și locuit o vreme. Peștera Sfântului Andrei, Paraiașul Sfântului Andrei sunt tot atâtea mărturii care dovedesc trecerea Apostolului pe aceste meleaguri. Conform Tradiției Bisericii sorții au căzut pentru Sfântul Apostol Andrei sa meargă în părțile Mării Negre și cunoscute pe vremea aceea ca Scythia. După cucerirea romană din anul 46 d.Hr. aceasta este inclusă în Moesia Inferior. În lucrarea “Despre apostoli” a lui Hipolit Romanul se arată că Sf. Andrei a predicat sciților și tracilor, alăturarea celor două popoare arătând că Scythia Minor (Dobrogea), aflată lângă Tracia, a fost creștinată. Deasemenea Sf. Ap. Pavel cu două secole înainte, în Epistola către Coloseni, spune că și sciții au auzit cuvântul lui Dumnezeu (Coloseni, 3,11). Sf. Andrei a murit ca martir în Ahaia, la Patras. Wikipedia