1 august – Gheorghe Pop de Băsești (1835)
Patriot înflăcărat, luptător pentru cauza naţională – unirea tuturor românilor într-un singur stat, Gheorghe Pop de Băsești s-a născut la data de 1 august 1835, în localitatea Băsești, Comitatul Sălaj, azi în Maramureș. A fost președintele Marii Adunări de la Alba Iulia, președinte al Partidului Național Român.
În perioada 1892-1894, George Pop de Băsești a fost unul dintre liderii mișcării memorandiste, care cerea autonomia Transilvaniei și drepturi suplimentare pentru românii din Transilvania aflată în Austro-Ungaria. A fost unul dintre politicienii români condamnați la închisoare pentru susținerea Memorandumului, în cadrul procesului memorandiștilor de la Cluj în 1894.
9 august – 140 de ani de la nașterea lui Ioan Lupaș, profesor, istoric, om politic, membru al Academiei Române (1880)
A înființat Biblioteca Centrală Protopopială. A fost premiat de Academia Română pentru monografia istorică despre mitropolitul Andrei Șaguna, apoi ales membru corespondent și în final membru titular al Academiei Române. A înființat primul institut de științe istorice din țară. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și a fost deputat în primul Parlament al Românei reîntregite. A scris zeci de lucrări despre istoria românilor transilvăneni, istoria bisericii și a culturii române.
12 august – Ziua internaţională a tineretului
A fost desemnată în 1999, în cadrul Adunării Generale ONU, și reprezintă un prilej de a sărbători şi a integra vocile, acţiunile şi iniţiativele tinerilor, precum şi implicarea lor semnificativă, universală şi echitabilă.
14 august – 75 de ani de la nașterea lingvistului și profesorului universitar Ștefan Vișovan
Este cercetător științific la Fondul documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, redactor-șef adjunct al revistei trimestriale de cultură și credință românească Familia Română. Din anul 1991 este doctor în filologie al Universității din București cu teza Interferențe româno-ucrainene în toponomia Maramureșului, premiată în cadrul manifestării „Cărțile anului 2002”. A fost redactor șef al cotidianului „Opinia” din Baia Mare și prodecan al Facultății de Științe Umaniste a Universității „Vasile Goldiș”, Arad, filiala Baia Mare.
15 august – Ziua Marinei Române
S-a aniversat pentru prima dată în 1902, la 15 august, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Ziua Marinei din acest an este dedicată împlinirii a 160 de ani de la înființarea Forțelor Navale Române.
17 august – 95 de ani de la moartea scriitorului Ioan Slavici (1925)
Ioan Slavici a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural,[5] oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcăminții, vorbirii și gesturilor. (n. 18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925). Wikipedia
18 august – Honoré de Balzac
Luna aceasta la Secţia Multiculturalia îl celebrăm pe Honoré de Balzac „Un fin observator al condiției umane”, de la a cărui trecere în neființă se împlinesc 170 de ani.
19 august – Dumitru Radu Popescu, 85 de ani de la naștere (1935)
Este un scriitor, prozator, dramaturg, scenarist de film și academician român. A debutat in 1954 în revista „Steaua” cu schița „O partidă de șah”, debutul editorial și-l face cu „Fuga”, în anul 1958.Ca dramaturg debutează în anul 1960 cu piesa „Mama”, iar primul sau scenariu cinematografic „Un surâs în plină vară”, reprezintă și consacrarea sa.
A fost redactor-șef al revistei „Tribuna” din Cluj, redactor-șef al revistei „Contemporanul”, președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România.
În 2006 este membru titular al Academiei Române (corespondent, 1997). Din 2006, director general al Editurii Academiei Române și vicepreședinte al Consiliului Științific editorial.
Premii: Premiul Cinematografiei pentru cel mai bun scenariu (1964), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1964, 1969, 1974, 1977, 1980), Premiul Academiei Române (1970).
22 august – Vasile Alecsandri
130 de ani de la moartea poetului, prozatorului şi dramaturgului Vasile Alecsandri (1890), membru fondator al Academiei Române. Creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Wikipedia
24 august – Ion Budai-Deleanu, un om al epocii luminilor
Se împlinesc 200 de ani de la trecerea în eternitate a scriitorului, istoricului și cărturarului român Ion Budai Deleanu (1820). A fost scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, reprezentant de marcă al Şcolii Ardelene, apologet al unităţii noastre naţionale. A urmat seminarul greco-catolic la Blaj, sub păstoria episcopilor Atanasie Rednic şi Grigore Maior și, din 12 noiembrie 1777, Facultatea de Filosofie din Viena. În perioada petrecută la Viena, aprofundează cultura umanistă studiind limbile latină, franceză, germană și italiană şi începe să lucreze la realizarea unui lexicon în 10 volume, pentru care culege materiale documentare. Revenit, în 1783, în ţară, devine „prefect de studii” la Seminarul Greco Catolic de la Blaj. Este autorul primei epopei în limba română, „poemationul eroi-comic” – „Țiganiada sau Tabăra țiganilor”, ediție definitivă de Jacques Byck, 1800-1812. Un alt poem satiric „Trei viteji”, rămas neterminat, valorifică motive din „Don Quijote” de Cervantes. A elaborat numeroase lucrări, cele mai multe rămase însă în manuscris, și publicate, doar în parte, mult după moartea sa.
24 august 1865 – S-a născut Ferdinand I al României
A fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa (20 iulie 1927). Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollern. Wikipedia
28 august – Rodica Ojog-Brașoveanu, supranumită „Agatha Christie a României”
În 1969, a debutat cu un scenariu la televiziune (Crima din Cișmigiu), iar primul roman polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a publicat în 1971 la editura „Albatros”, colecția „Aventura”. În urma succesului publicistic a renunțat la avocatură, după șapte ani de practică, și s-a dedicat scrisului. Până în 1999, după propriile declarații, a publicat 35 de romane, în majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic. (28 august 1939 – 2 septembrie 2002). Wikipedia
31 august – Maria Montessori, „Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur.”
A fost prima femeie care a practicat medicina în Italia după absolvirea Facultăţii de Medicină a Universităţii din Roma în 1896. Medic fiind, Dr. Montessori a fost în permanentă legatură cu copiii şi a devenit profund interesată de dezvoltarea lor. În urma unei cercetări atente şi minuţioase, ea a realizat că copiii îşi construiesc propriile lor personalităţi pe masură ce interacţionează cu mediul înconjurător.
La începutul anilor 1900, dr. Maria Montessori a elaborat metoda educaţională MONTESSORI, pe baza observaţiilor sale ştiinţifice asupra comportamentului copiilor. Acest sistem constă în auto-educare, prin atribuirea copiilor unor anumite responsabilităţi, ajutândui să-şi dezvolte stilul personal de acumulare a cunoştinţelor, timp în care educatorul îi ghidează şi încurajează, facilitându-le acţiunile. (n. 31 august 1870, Italia — d. 6 mai1952, Olanda)
31 august – Ziua Limbii Române
Se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. Ziua Limbii Române a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“. Limba română este o limbă romanică alături de franceză, italiană, occitană, portugheză, retroromană, sardă și, desigur, de spaniolă și catalană. Un procent de 60% din cuvintele ce fac parte din vocabularul de bază al limbii române provin din latină. Limba română este limbă maternă pentru aproximativ 28 de milioane de persoane, limbă de stat în România și Republica Moldova și limbă oficială și administrativă în Uniunea Europeană și Uniunea Latină. În țările vecine și în Balcani este limbă minoritară autohtonă, de uz familiar și local: Albania, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia, Ucraina și Ungaria.Wikipedia