Vitrină de carte la Compartimentul „Multiculturalia”:
„Privind spre Fuji-San. Prin Țara Soarelui Răsare” – James Clavell
– unul dintre cei mai cunoscuți scriitori la nivel mondial, romancier, scenarist și producător de film –
100 de ani de la nașterea scriitorului
James Clavell s-a născut la 10 octombrie 1924, în Sydney, statul New South Wales (Australia). Deşi a scris scenariile unor filme foarte apreciate, printre care: ,,Musca”, ,,Marea evadare” şi ,,Domnului profesor, cu dragoste”, a devenit celebru datorită romanelor din Saga Asiei: „Shogun”, „Tai-Pan”, „Gai-Jin”, „Nobila Casă”, „Changi” şi „Vârtejul”. Acestea reuşesc să ne introducă într-o lume fascinantă şi plină de mister a Orientului, oferindu-ne o imagine cu privire la Japonia acelor vremuri, la tradiție, la cultură, la obiceiuri, dar și la viața politică și socială.
,,Fuji-San – un cumul fără egal al esenței spiritului japonez. Japonia –Țara Soarelui Răsare”
Expoziție de carte realizată la Compartimentul „Multiculturalia”, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Sursă: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Facebook
„100 de ani de la naşterea romancierului australian James Clavell”
– vitrină de carte realizată la Filiala „Nicolae Iorga’’ pentru a marca împlinirea a 100 de ani de la nașterea romancierului australian
James Clavell s-a născut în data de 10 octombrie 1924, Sydney, Australia şi s-a stins din viaţă la 7 septembrie 1994, Vevey, Elveţia.
„James Clavell, pe numele său adevărat Charles Edmund DuMaresq de Clavelle, a activat atât în domeniul literar, cât şi în cel al artei cinematografice, fiind cunoscut ca un remarcabil romancier, scenarist şi regizor de film. Apreciat îndeosebi pentru romanele sale reunite sub denumirea de „Saga asiatică’’, Clevell a fost şi autorul mai multor filme de succes, precum „The Fly’’ („Musca’’), „The Great Escapeֹ’’ („Marea evadareֹ’’) şi „To Sir with Love’’ („Domnului profesor cu dragoste’’).’’ Sursa: https://www.librariaonline.ro/autori/clavell_james
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Filiala „Nicolae Iorga” – Facebook