Joi, 22 mai 2025, pe platforma Zoom, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în parteneriat cu 13 dintre bibliotecile din județul Maramureș, a organizat „Bibliotecarii în costum popular”, un eveniment festiv dedicat Zilei Naționale a Portului Tradițional din România, instituită prin Legea 102/2015 și sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, pentru a marca importanța valorii culturale inestimabile pentru fiecare etnie a portului și tradițiilor proprii, conviețuirea pașnică a tuturor cetățenilor europeni, uniți prin diversitate și pentru evoluție și îmbogățire culturală.
Cei care s-au înscris la cuvânt, indiferent de etnie, și-au descris cu lux de amănunte portul specific purtat cu această ocazie, devoalând date și informații noi sau mai puțin cunoscute despre rolul și evoluția acestuia, în condițiile istorico-economice, a caracteristicilor proprii care au variat în funcție de ocupații, ocazii, vârstă, sex, etc. Au fost prezentate costumele populare specifice fiecărei zone în parte și au fost descrise cu lux de amănunte semnificația simbolurilor care se regăsesc pe acestea, în general sau în detaliu, pentru că portul popular nu este doar vestimentație, ci și o carte de identitate „despre conviețuirea diferitelor culturi, care trăiesc împreună și care au sentimentul unei case comune, numite OM”.
Despre portul popular din Țara Maramureșului istoric au vorbit: Diana Iancu, bibliotecar – Biblioteca Municipală „Laurențiu Ulici” Sighetu Marmației; Gabriela Szerasz, documentarist-bibliotecar – Biblioteca Orășenească Vișeu de Sus; Tinuța Grec – Biblioteca Orășenească Borșa; Ileana Pop, bibliotecar – Biblioteca Orășenească Săliștea de Sus, Nan Cristina, bibliotecar – Biblioteca Comunală Rona de Jos, iar despre portul din Țara Lăpușului și Țara Codrului, Daniela Ghițiu, bibliotecar în cadrul Bibliotecii Orășenești Târgu Lăpuș, respectiv, Gabriela Szerasz. Bibliotecarul-metodist a făcut o trecere sumară prin portul din Țara Chioarului.
Totodată, portul popular din Maramureș reflectă diversitatea etnică a regiunii, unde românii, ucrainenii (rutenii), evreii, maghiarii și romii au contribuit la un mozaic cultural unic. Se constată că românii din zonele mixte împrumută și adoptă broderii ucrainene iar romii includ în portul lor tradițional motive maghiare. Despre portul popular ucrainean (rutean) din Maramureș a vorbit Blanka Zsigar. La rândul lor, Helen Kadar, bibliotecar în cadrul Bibliotecii Comunale Coltău și Camelia Finteușan din cadrul Bibliotecii Orășenești Baia Sprie au vorbit despre portul popular maghiar din Maramureș și cel utilizat în special de maghiarii din Coltău și Baia Sprie, care, în general, păstrează influențe din Transilvania. În mod succint, Gabriela Szerasz a vorbit și despre minoritarea etnică germană (țipțeri), originară din regiunea Zips (Munții Tatra), care au fost aduși de administrația austriacă în a doua jumătate a sec. XVIII-lea în zona Vișeu, în scopul exploatării sistematice a pădurilor.
Portul popular este perfect adaptat la clima montană și este întâlnit la evenimente (nunți, sărbători, festivaluri), fiind asociat cu simboluri precum „pomul verde” (viața) și „crucea” (credința). Acesta a inspirat și artiști moderni, păstrându-și autenticitatea prin continuitatea meșteșugului țesut și brodat și face obiectul reinterpretării în modă, fiind des întâlnit în cazul designerilor români, care integrează motive maramureșene în colecții contemporane. Astăzi, portul popular românesc din Maramureș asigură coexistența tradițiilor, regăsindu-se la majoritatea evenimentelor interetnice (ex. Festivalul de la Sighet) unde se poartă toate variantele, remarcându-se prin culori închise și bogate motive geometrice și fiind caracterizat prin simplitate și sobrietate.
dr. Ioan Gogota
Sursa: Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – Facebook.
