Acatist |
1.) Imn de mulţumire şi
slujbă bisericească ortodoxă în cinstea
Mântuitorului şi a fecioarei Maria sau a unor sfinţi. 2). Listă de
nume dată preotului pentru a se ruga pentru persoanele înscrise
pe ea; pomelnic. |
Acatistier |
Carte bisericească în
care sunt cuprinse unele acatiste, reprezentând imnuri
de laudă şi de preamărire a diferiţilor
sfinţi, având ca model acatistul Sfintei Fecioare
(sau al Bunei Vestiri). |
Alfabet chirilic |
vechi alfabet slav, întocmit
de Chiril în sec. 9, întrebuinţat şi
la noi până după jumătatea sec 19. La început
alfabetul chirilic al românilor avea 45 de semne. În
1787, Ienăchiţă Văcărescu, prin gramatica Observaţii
sau băgări de seamă asupra regulilor şi
orânduielilor gramaticii româneşti, reduce
alfabetul chirilic la 33 de semne , pentru ca în 1828,
Ion Heliade Rădulescu să-l reducă în Gramatica sa,
la 28 de semne. Între anii 1850-1858, Eforia şcoalelor
naţionale a elaborat reguli de înlocuire a acestui
alfabet cu cel latin. În 1862 domnitorul Al. I. Cuza
a dat decretul de folosire a alfabetului latin în scrierea
limbii române. |
Alfabet de tranziţie |
alfabet de trecere treptată de
la alfabetul chirilic la cel latin, folosit de aproape toţi
scriitorii noştri clasici, în primele ediţii
ale operelor lor. |
Antim Ivireanul |
(c. 1660-1716, născut la Iviria,
Georgia) cărturar român, mitropolit al Ţării
Româneşti (1708-1716). A înfiinţat tipografii
la Snagov (1694) şi Râmnic (1705). Ctitorul ansamblului
monastic Antim (1716) din Bucureşti. A tradus, în
special din greceşte, numeroase scrieri de cult şi
didactico-morale. Op. Pr.: Didahiile, culegere manuscrisă cuprinzând
35 de predici. A fost şi un talentat caligraf, gravor şi
miniaturist. A ilustrat o evanghelie greco-română (1693) şi
o alta românească (1697), a sculptat uşa de
intrare a Mănăstirii Antim şi a executat portretul
lui Constantin Brâncoveanu. |
Apostol |
1). Nume dat fiecăruia
dintre cei 12 discipoli ai lui Hristos, însărcinaţi
să predice evanghelia: Petru, Andrei, Iacob, Ioan, Toma,
Filip, Bartolomeu, Matei, Iacob al lui Alfeu, Iuda al lui Iacob
(Tadeul), Simon Zelotul şi Iuda Iscariotul, înlocuit
după moarte cu Matia. Misionar creştin da la începutul
creştinismului. (fig.) Adept şi propagator înflăcărat
al unei idei, al unei doctrine etc. 2). Carte
de ritual creştin, care cuprinde texte din Faptele apostolilor şi
din epistolele Noului Testament citite la liturghie, precum şi
alte slujbe religioase. |
Bale |
Basel |
Basilea |
Basel |
Basilea Rauracom |
Basel |
Batthyaneum |
Bibliotecă din Alba Iulia,
fondată în 1798 de episcopul Batthyány Ignác, în
care sunt păstrate 568 de incunabule, multe manuscrise
medievale datând din sec. 9-18, printre care vestitul
Codex aureus. |
Begner, Hanăş |
v. Benkner, Ioan |
Benkner, Ioan |
Alături de Ioan Fuchs, sprijină înfiinţarea
primei "mori de hârtie" la Braşov, în
1545, făcută de meşteri germani şi polonezi. |
Breviarum Transilvanicum |
Unul dintre cele mai vechi manuscrise în
limba latină din Transilvania cunoscute până în
prezent, datat 1641, realizat cu o scriere ornată "Per
manus Nicolai scriptoris de Transilvania de oppido Thorda" (De
mâna lui Nicolae copist din Transilvania din cetatea
Turda). |
Cassovia |
Kosice |
Catavasier |
Carte bisericească de cult,
care cuprinde imnurile din rânduiala slujbelor de duminică (cântările Învierii)
pentru toate cele opt glasuri, la care s-au adăugat şi
alte cântări; octoihul mic; irmologhion. |
Catehism |
1). Expunere a
principiilor religiei creştine sub formă de întrebări şi
răspunsuri; catihis. Carte care cuprinde această expunere. 2). Fig.
Lucrare în care se expune riguros esenţa unei concepţii,
a unei doctrine. |
Cazanie |
1). Predică,
omilie. Tâlc al evangheliei; istorisire a vieţii
sfântului din ziua respectivă. 2). Carte
bisericească cuprinzând predici sau omilii pentru
duminici şi sărbători, în care se comentează textele
evanghelice. |
Ceaslov |
Carte bisericească de ritual,
care cuprinde rugăciunile din rânduiala slujbelor
zilnice (ceasurile, vecernia, pavecerniţa, mezonoptica şi
utrenia), diferite rugăciuni zilnice, troparele Învierii şi
condace la diferite sărbători, troparele zilelor
de peste spătămână, acatiste şi paraclise;
orologiu; orologhion; ceasoslov. |
Ceasoslov |
v. Ceaslov |
Chiriacodromion |
Colecţie de cuvântări
bisericeşti pentru toate duminicile. |
Chiril |
(c. 827-869), cărturar slav,
originar din Salonic. Împreună cu fratele său
Metodiu, a participat, începând din 862-863, la
răspândirea creştinismului în Moravia.
A tradus din limba greacă în limba slavonă numeroase
cărţi bisericeşti. Este considerat creatorul
alfabetului chirilic. |
Codex |
1.) Cea mai veche
formă de carte, în Roma şi Grecia antică,
compusă din tăbliţe de lemn cerate, legate la
cotor cu curele. Mai târziu, tăbliţele de lemn
au fost înlocuite cu foi de pergament. 2). Denumirea
unor culegeri miscelanee de manuscrise medievale, cu conţinut
religios şi profan. 3). Denumire dată unor
coduri de legi din Evul Mediu; codice. 4). Nume
dat unor culegeri de documente din Evul Mediu. |
Codex argentus |
manuscris din sec. 6, care cuprinde
traducerea Evangheliilor făcută în limba gotică de
Wulfila în sec. 4. Literele sunt scrise cu argint pe
pergament purpuriu. |
Codex aureus |
Tip de manuscris de mare valoare
din sec. 8-9, ale cărui litere sunt scrise cu aur, iar
miniaturile sunt desenat pe fond de aur. Un codex aureus din
sec. 9 (fragment din Evanghelii) se găseşte la Biblioteca
Batthyáneum din Alba Iulia. |
Colonia Munatiana |
Basel |
Cossovia |
Kosice |
Dealu, mănăstire |
mănăstire de maici, situată la
4 km de Târgovişte, în satul Viforâta,
com. Aninoasa. Întemeiată (probabil) în timpul
domniei lui Mircea cel Bătrân, este menţionată documentar
la 17 nov. 1431, într-un act emis de domnul Alexandru
Aldea. Biserica Mănăstirii Dealu , cu hramul Sf.
Nicolae, a fost construită în 1499-1501, din iniţiativa
domnului Radu cel Mare şi terminată de fratele
său, Vlad cel Tânăr, în 1510-1512. În
sec. 16, aici a fost instalată o tiparniţă,
de sub teascurile căreia au ieşit Liturghierul (1508),
Octoihul (1510) şi Evangheliarul (1512). |
Dogmatică |
Disciplină teologică cuprinzând
expunerea sistematică a dogmelor unei religii; tratat
asupra dogmelor religioase |
Evanghelie |
1). "Vestea
cea bună" sau revelaţia lui Dumnezeu în
persoana şi în lucrarea lui Iisus Hristos,
precum şi în mesajul sau conţinutul acestei
descoperiri cuprins în predica şi în învăţătura
Sa. (La începutul creştinismului) Tradiţia
orală a predicii lui Iisus Hristos. 2). Parte
a Noului Testament (cele patru evanghelii) care cuprinde viaţa şi învăţătura
lui Iisus Hristos. |
Evangheliar |
Carte bisericească de cult,
care cuprinde părţile (pericopele) din Evanghelie
scrise de cei patru evanghelişti, aşa cum se folosesc
ele la serviciul divin în tot cursul anului bisericesc;
tetraevanghel; sfânta evanghelie. |
Evhologion |
v. Evhologhiu. |
Evhologhiu |
Carte bisericească de cult,
care cuprinde rânduiala Sfintelor Taine şi a ierurgiilor,
precum şi diferite molitve (rugăciuni) pentru anumite
momente şi cereri din viaţa credincioşilor;
molitfelnic; trebnic. Imn de bucurie, de veselie şi de
preamărire a Învierii Domnului, cuprins în
această carte. |
Feleac |
Mănăstire în Transilvania în
care s-a desfăşurat activitate caligrafică şi
miniaturistică. Aici s-a scris în 1481 un Liturghier
slavon. |
Fuchs, Ioan |
Alături de Ioan Benkner, sprijină înfiinţarea
primei "mori de hârtie" la Braşov, în
1545, făcută de meşteri germani şi polonezi. |
Gutenberg, Johann |
(pe numele adevărat Johannes
Gensfleisch, c.1400-1468), tipograf german. A inventat, în
Europa, tiparul cu litere mobile (c.1440). A editat, în
limba latină, în condiţii tehnice remarcabile,
Biblia (1450-1455). |
Incunabul |
Denumire dată primelor tipărituri
europene, până în anul 1500, la care s-a aplicat
tehnica de tipărire mecanică a cărţilor,
prin utilizarea caracterelor mobile (inventată de Guttenberg
la 1440). |
Ioan Damaschin |
(m. 749), sfânt cuvios, erudit
al ortodoxiei. S-a remarcat ca polemist, orator şi imnolog.
A compus canoane, tropare şi imnuri religioase şi
este primul care a scris irmoase. Opera sa principală este
Dogmatica, sinteză a gândirii dogmatice patristice,
iar ca imnograf Octoihul. Este sărbătorit la 4 decembrie. |
Ioan Sârbul |
Caligraf şi miniaturist care în
perioada 1580-1583 scrie la Craiova trei Evanghelii cu ornamente
colorate. Două dintre acestea se păstrează în ţară. |
Irmologhion |
Carte bisericească de psaltichie
care conţine irmoase, tipărită în ara
Românescă sub acest titlu pentru bisericile din
Transilvania şi Banat; catavasier; octoihul mic. |
Irmologhiu |
v. Irmologhion |
Liturghiar |
v. Liturghier |
Liturghier |
Carte bisericească care cuprinde
rânduiala slujbelor la vecernie, utrenie şi la
cele trei liturghii ortodoxe, precum şi rânduiala împărtăşirii şi
a formulelor şi otpusturilor de peste an, rugăciuni
pentru diferite trebuinţe din viaţa omului şi
sinaxarul. |
Menolog |
1). Prezentare în
scris a vieţii sfinţilor pe luni conform calendarului
Bisericii ortodoxe, care începe la 1 septembrie; sinaxar;
minologhion. 2). Temă iconografică localizată în
pronaos, fiecărei zile corespunzându-i o imagine
a sfântului (sau sfinţilor) patron(i) respectiv(i),
fie în picioare, fie în timpul martiriului. |
Metodiu |
(820-885), cărturar slav originar
din Salonic. Împreună cu fratele său, Chiril,
a creat alfabetul chirilic şi a răspândit creştinismul
(din 863) în Moravia şi, după moartea lui Chiril în
Panonia; a început să traducă Biblia în
limba slavă. Episcop de Sirmium. Canonizat. Prăznuit
la 14 iun. |
Minei |
Carte bisericească ortodoxă pe
luni, care cuprinde slujbele sfinţilor şi ale sărbătorilor
din toate zilele celor 12 luni ale anului (în 12 volume) |
Miscelaneu |
1). Volum, publicaţie,
rubrică în unele periodice care cuprinde articole
variate ale unuia sau mai multor autori. 2). Manuscris
miscelaneu – manuscris vechi cu conţinut variat. |
Minologhion |
– 1). Carte
bisericească ortodoxă, care cuprinde numele şi
vieţile sfinţilor pe zile şi pe luni. 2). Menolog. |
Molitfelnic |
v. Molitvelnic |
Molitvelnic |
Carte bisericească de slujbă pentru
preot, cuprinzând rânduiala Sfintelor Taine şi
a ierurgiilor bisericeşti, precum şi rugăciuni şi
slujbe pentru diferite momente, obiecte şi trebuinţe
din viaţa creştinului şi a bisericii; evhologhiu;
trebnic. |
Nicodim, monah |
Monah la Tismana (sec. al XV-lea).
A învăţat la Athos arta caligrafiei şi
miniaturii de unde aduce şi regulile monastice atonite
care cereau călugărilor să desfăşoare
o activitate manuală de copiere a textelor vechi. El scrie
la Tismana, între anii 1404-1405 o Evanghelie în
limba slavonă. |
Nicolae de Turda |
copist transilvănean din cetatea
Turda, realizatorul unuia dintre cele mai vechi manuscrise în
limba latină din Transilvania cunoscute până în
prezent, numit Breviarum Transilvanicum (1461). Manuscrisul
este realizat cu o scriere ornată "Per manus Nicolai
scriptoris de Transilvania de oppido Thorda" (De mâna
lui Nicolae copist din Transilvania din cetatea Turda). |
Octoih |
Carte bisericească în
care sunt cuprinse cântările din fiecare zi a săptămânii,
cântate succesiv pe cele opt glasuri (ehuri); fiecare
dintre cântările cuprinse în această carte. |
Ohtoih |
v. Octoih |
Pascalie |
1). Calendar special
cu care se poate stabili dinainte (pe o perioadă lungă de
ani) data Paştilor şi a sărbătorilor religioase
fără dată fixă dar legate de data Paştilor. 2). (Pop.)
Carte astrologică cu care se credea că se poate ghici
viitorul cuiva; zodiac. |
Păscălie |
v. Pascalie |
Penticostar |
Carte bisericească cuprinzând
rânduielile slujbelor dintre Paşti şi prima
duminică după Rusalii; penticostarion |
Penticostarion |
v. Penticostar |
Pravilă |
1). Normă, îndatorire
etc. prescrisă de biserică, decurgând din preceptele
morale şi canonice pe care aceasta le preconizează;
p. ext. carte în care sunt cuprinse aceste norme, îndatoriri
etc.; (înv.) Pedeapsă (constând mai ales din
rugăciuni) dată celor care încălcau canoanele
bisericeşti; canon. 2). (înv.)
Rugăciune spusă de preoţi sau de călugări
potrivit tipicului bisericesc (mai ales la vecernie şi
la utrenie). 3). Lege naturală, menire
a firii; normă, regulă, tipic; spec. regulă,
normă de conduită, de comportare; deprindere, obicei,
tradiţie, datină; lege a pământului. |
Prislop |
Mănăstire în transilvania în
care s-a desfăşurat activitate caligarfică şi
minituristică. Aici s-a scris în 1488 un Tetraevanghel. |
Prodrom |
denumirea de origine greacă dată Sf.
Ioan Botezătorul, al cărei echivalentîn limba
română este "Precursorul" sau "Înainte-mergătorul". |
Scriptorium |
Atelier special, în care
se relizau manuscrise, dotat cu pene de scris, vase pentru
culori, rezerve de pergament şi hârtie, mese şi
planşete oblice de scris, linii, compase, modele de ilustraţii,
materiale pentru legatul manuscriselor etc. |
Sinaxar |
– 1). Prezentare
pe scurt a sfântului sau sfinţilor sărbătoriţi într-o
zi, inserată în slujba utreniei după peasna
a şasea în Minei sau Triod. 2). Carte
bisericească cu vieţile sfinţilor expuse pe
scurt. 3). Calendar creştin cu numele
sfinţilor pe zile. v. şi menolog. |
Strastnic |
Carte care cuprinde rânduielile
slujbelor din săptămâna patimilor |
Teleki Bolyai |
Bibliotecă din Târgu
Mureş formată iniţial din reunirea colecţiilor
Bibliotecii Telekiana fondată în 1802 de Contele
Sámuel Teleki de Szék (Gernyeszeg, 1739-Vienna
1822) şi a Bibliotecii Bolyai a Colegiului Protestant
din Târgu Mureş (fondat în 1557). Cele
două colecţii reunite au primit numele de Teleki-Bolyai în
1962. In prezent deţine peste 200.000 de volume dintre
care 52 incunabule. |
Tetraevanghel |
Carte care cuprinde cele patru
evanghelii; evangheliar; sfânta evanghelie. |
Tismana |
Mănăstire în
munţii Gorjului, importantă şcoală caligrafică şi
miniaturistică. Aici, între anii 1404-1405 monahul
Nicodim a scris o Evanghelie în limba slavonă. |
Trebnic |
1). Altar, jertfelnic. 2). Carte
de ritual al bisericii ortodoxe, care conţine rânduiala
Sfintelor Taine şi a diferitelor slujbe religioase; evhologhiu;
molitvelnic. |
Triod |
1). Carte bisericească rituală,
care cuprinde cântările şi rugăciunile
din cele zece săptămâni dinainte de Paşti. 2). Perioadă de
timp cuprinzând cele zece săptămâni dinainte
de Paşti în care se citesc aceste rugăciuni |
Vindobona |
Viena |