Catalog alfabetic pe titluri
Catalog cronologic pe titluri
Catalog geografic pe titluri
Index alfabetic de autori/editori
Index geografic
Istoria cărţii româneşti – cronologie
Listă de termeni şi nume proprii

 

 

IOANA DRAGOTĂ
bibliotecar,

Declaraţie de intenţie
Lucrări publicate

 

 

© Ioana Dragotă
web design Firuta Somcutean

Pagini din istoria scrierii, tiparului Şi
cĂrŢii romÂneŞti - cronologie

1404-1405

Monahul Nicodim scrie la mănăstirea Tismana o Evanghelie în limba slavonă.

1481

La Mănăstirea Feleac în Transilvania este scris de mână un Liturghie slavon.

1488

La Mănăstirea Prislop în Transilvania este scris de mînă un Tetraevanghel.

Sec. XVI

La Mănăstirea Dealu este instalată o tiparniţă.

1508

În tiparniţa Mănăstirii Dealu (lângă Târgovişte) este tipărit un Liturghier.

1510

În tiparniţa Mănăstirii Dealu (lângă Târgovişte) este tipărit un Octoih.

1512

În tiparniţa Mănăstirii Dealu (lângă Târgovişte) este tipărit un Evangheliar.

1545

Se înfiinţează prima "moară de hârtie" (fabrică de hîrtie) de la noi, lângă Braşov. Ea a fost făcută de meşteri germani şi polonezi, prin grija orăşenilor braşoveni Ioan Benkner (Hanăş Begner) şi Ioan Fuchs.

1570

La Cluj sunt tipărite cu litere latine câteva cântări calvine în limba română.

1580-1583

Ioan Sârbul scrie la Craiova trei evanghelii împodobite cu ornamente colorate.

1592

Ieronim Megiser publică la Frankfurt pe Main textul rugăciunii "Tatăl nostru" în limba română, tipărit cu caractere latine.

1594

Alt asemenea text, scris de moldoveanul Luca Stroici este publicat la Cracovia de cărturarul polon Stanislas Sarnicki.

1641

Datarea manuscrisului latin al lucrării lui Nicolae de Turda Breviarum Transilvanicum

1648

Catehism tipărit la Alba în limba română cu caractere latine.

1677

Catehism tipărit în limba română cu caractere latine la Roma.

1694

Antim Ivireanul înfiinţează o tipografie la Snagov.

1705

Antim Ivireanul înfiinţează o tipografie la Râmnic.

1779

Samuil Micu tipăreşte la Viena o Carte de rugăciuni pentru a dovedi că literele latine sunt capabile să exprime grafic limba română.

1787

Ienăchiţă Văcărescu, prin gramatica Observaţii sau băgări de seamă asupra regulilor şi orânduielilor gramaticii româneşti, reduce alfabetul chirilic la 33 de semne.

1828

Ion Heliade Rădulescu reduce alfabetul chirilic la 28 de semne în lucrarea sa Gramatica.

1850-1858

Eforia şcoalelor naţionale a elaborat reguli de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel latin.

1862

Domnitorul Al.I. Cuza dă decretul de folosire a alfabetului latin în scrierea limbii române.

sus